Fumatul Pasiv (Riscuri Pentru Sănătate, Sarcină Și Protejarea Copiilor)
Fumatul pasiv este preocuparea continuă a multor persoane. Faci parte dintre ele? Ți-ai dori să afli mai multe informații utile pentru a ști cum să te protejezi? Ești încă în căutarea lor?
Te credem. Este extrem de dificilă găsirea tuturor informațiilor despre riscurile sale, mai ales când nu știi exact unde anume să le găsești.
Nu îți face probleme, ți le oferim noi în cele ce urmează, astfel încât să știi să-ți iei toate măsurile de precauție când stai pe lângă persoane care fumează.
- Publicat in septembrie 14, 2025 11:57
Distribuie
-
Rezerva SKE Crystal 600 Pro Lemon Lime 20mg 2ml
Original price was: 20,00 lei.19,50 leiCurrent price is: 19,50 lei. TVA inclus
-
Rezerva SKE Crystal 600 Pro Strawberry Brust 20mg 2ml
Original price was: 20,00 lei.19,50 leiCurrent price is: 19,50 lei. TVA inclus
-
Rezerva SKE Crystal 600 Pro Strawberry Kiwi 20mg 2ml
Original price was: 20,00 lei.19,50 leiCurrent price is: 19,50 lei. TVA inclus
-
Rezerva SKE Crystal 600 Pro Strawberry Orange 20mg 2ml
Original price was: 20,00 lei.19,50 leiCurrent price is: 19,50 lei. TVA inclus
-
Rezerva SKE Crystal 600 Pro Watermelon Burst 20mg 2ml
Original price was: 20,00 lei.19,50 leiCurrent price is: 19,50 lei. TVA inclus
-
Aroma The Flavor Strawberry 10ml
30,00 lei TVA inclus
-
Bumbac Wick n Vape Cotton Bacon Prime
30,00 lei TVA inclus
-
Rezistenta Innokin Zenith 0.3ohm
15,00 lei TVA inclus
- Acest articol a fost actualizat in septembrie 14, 2025 11:57
Recomandări cheie
- Fumatul pasiv conține numeroase substanțe toxice care afectează sănătatea tuturor, mai ales a copiilor și femeilor însărcinate, crescând riscul de boli respiratorii, cardiovasculare și cancer.
- Expunerea constantă la fumul de tutun este legată de boli grave precum cancerul pulmonar, bolile de inimă, accidentul vascular cerebral și afecțiuni respiratorii cronice ca astmul și bronșita, atât la fumători pasivi adulți, cât și la copii.
- Nu există un nivel sigur de expunere la fumul pasiv, iar metodele precum deschiderea ferestrelor sau folosirea ventilatoarelor nu elimină riscurile; protecția reală vine prin crearea și păstrarea mediilor fără fum în locuințe, mașini și spații publice.
- Fumatul pasiv afectează nu doar oamenii, ci și animalele de companie, care pot dezvolta boli grave precum cancer și afecțiuni respiratorii, ceea ce subliniază importanța evitării expunerii lor la fum.
Curprins
Ce Este Fumatul Pasiv?
Fumatul pasiv, cunoscut și sub denumirea de fum pasiv sau fum de tutun ambiental (FTM), reprezintă inhalarea involuntară a fumului de țigară de către persoane care nu fumează activ. Are loc atunci când fumul de țigară ajunge în mediul înconjurător și este inhalat de către trecători. Totodată, are două componente principale. Este vorba despre…
- fumul expirat de fumător (fumul principal)
- fumul emis de capătul aprins al unei țigări sau al altui produs din tutun (fumul lateral).
Acesta constituie o amenințare pentru sănătate, deoarece te expune la substanțele chimice toxice și cancerigene prezente în fumul de tutun. Iar expunerea se poate produce oriunde se fumează.
Care este diferența dintre fumul secundar și fumul principal?
Fumul secundar este fumul care iese din vârful aprins al unei țigări sau al unui produs din tutun între pufăituri. Acesta conține concentrații mai mari de substanțe nocive datorită diferitelor condiții de ardere.
În plus, constituie cea mai mare parte a fumului pasiv și este de obicei mai toxic decât fumul principal, adică fumul inhalat și apoi expirat de fumător.
Există un nivel sigur de expunere la fumatul pasiv?
Nu. Nu există un nivel sigur de expunere la fumul de tutun. Chiar și o expunere scurtă poate fi dăunătoare. Substanțele chimice toxice din fumul de tutun persistă în aer ore întregi și se pot depune pe suprafețe precum pereți, haine și mobilier, ceea ce face dificilă existența unor medii fără fum.
Unde se poate fuma pasiv?
Se poate fuma pasiv în multe locuri. Dintre aceste locuri fac de obicei parte…
- Locuința personală, acolo unde unul sau mai mulți membri ai gospodăriei fumează, expunând la fum copiii și adulții nefumători.
- Locul de muncă, în locuri unde fumatul este permis.
- Locuri publice, precum baruri, restaurante, transport public, spitale, școli și clădiri publice unde se fumează sau s-a fumat.
- Zone exterioare, inclusiv locuri de joacă și spații de luat masa în aer liber, deși nivelurile de expunere pot varia.
- Mașină, unde fumatul are loc în interiorul unui spațiu închis.
Însă semnificația fiecărei surse diferă în funcție de indivizi. De exemplu, locuința personală este adesea principala sursă de expunere a copiilor și adulților nefumători, în timp ce locurile de muncă contribuie, de asemenea, substanțial la expunerea adulților.
Te-am pregatit si acest articol: Fumatul Pasiv la Țigara Tradițională VS Țigara Electronică
Ce Este Fumul Pasiv?
Fumul de tutun pasiv este fumul pe care îl inhalezi atunci când te afli în apropierea cuiva care fumează țigări, trabucuri, pipe sau alte produse din tutun, fie că te afli în locuința personală, într-un spațiu public sau la locul de muncă. Este un amestec de fum expirat de fumător și fumul care provine din capătul aprins al produsului din tutun.
Altfel spus, fumul pasiv este alcătuit în principal din fumul secundar, care reprezintă aproximativ 85% din acesta și provine din vârful aprins al unei țigări. Porțiunea rămasă constă din fumul principal expirat de fumător. Acest amestec conține mii de substanțe chimice, inclusiv gaze și particule minuscule suspendate în aer.
Componenta gazoasă a fumului pasiv include substanțe nocive precum monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon (CO2), oxizi de azot, amoniac, formaldehidă, acetaldehidă, acroleină, piridină, cianură de hidrogen, benzen, toluen și substanțe cancerigene precum nitrozamine.
Componenta sub formă de particule, adesea denumită gudron, conține nicotină, hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), cum ar fi benzo[a]pirenul, metale grele, inclusiv arsenic, nichel, cadmiu și plumb, precum și elemente radioactive precum poloniu-210.
Pe măsură ce fumul pasiv se dispersează și îmbătrânește în aer, proprietățile sale fizice și chimice se schimbă. Cu toate acestea, rămâne periculos deoarece particulele devin mai mici, permițându-le să pătrundă adânc în plămâni atunci când le inhalezi stând aproape de persoana care fumează.
Acest amestec complex de substanțe chimice toxice, iritante și cancerigene face ca fumatul pasiv să fie un mare pericol pentru sănătate chiar și la niveluri scăzute de expunere, ducând la boli respiratorii și cancer.
Este Fumatul Pasiv Mai Rău Decât Fumatul Activ?
Este aproape la fel de rău. În general, fumatul activ expune persoanele la niveluri mai ridicate de toxine din fumul de tutun, deoarece acestea inhalează fumul direct și în mod repetat cu fiecare puf. Această expunere directă crește semnificativ riscul de a dezvolta boli grave, cum ar fi cancerul pulmonar, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), bolile de inimă, accidentul vascular cerebral și multe alte afecțiuni.
Fumatul pasiv, cunoscut și sub denumirea de expunere la fumul de tutun, implică inhalarea indirectă a fumului din mediu, de obicei din capătul aprins al unei țigări (fumul lateral) și fumul expirat de fumătorii activi.
Deși expunerea este de obicei mai redusă în comparație cu fumatul activ, fumatul pasiv prezintă în continuare riscuri semnificative pentru sănătate. Acesta crește riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral, cancer pulmonar, infecții respiratorii și agravează astmul. Mai mult, în cazurile de expunere prelungită sau intensă, impactul asupra sănătății al fumatului pasiv se poate apropia de cel resimțit de fumătorii activi.
Se estimează că fumatul pasiv provoacă sute de mii de decese premature la nivel mondial în fiecare an, subliniind impactul său grav asupra sănătății publice, în ciuda nivelurilor de expunere mai scăzute în comparație cu fumatul activ.
Sunt substanțele chimice din fumul pasiv mai concentrate decât în fumul principal?
Da, fumul lateral (capătul aprins al unei țigări), care constituie majoritatea fumului pasiv, poate conține concentrații mai mari de anumite substanțe chimice toxice, cum ar fi amoniac, benzen și hidrocarburi aromatice policiclice, comparativ cu fumul principal inhalat de fumătorii activi.
Acest lucru face ca fumul pasiv să fie deosebit de dăunător, în ciuda cantității mai mici pe care o primești ca fumător pasiv. Dimensiunea mai mică a particulelor de fum lateral permite, de asemenea, o penetrare mai profundă a plămânilor la nefumători.
Care grupuri sunt mai vulnerabile la fumatul pasiv?
Dintre grupurile mai vulnerabile la fumatul pasiv fac parte:
- Copiii, deoarece plămânii și sistemul lor imunitar sunt încă în curs de dezvoltare, copiii expuși la fumul de tutun pasiv prezintă un risc mai mare de sindrom al morții subite a sugarului (SMSS), infecții respiratorii, astm, infecții ale urechii și dezvoltare pulmonară încetinită. Copiii inhalează mai mult aer per greutate corporală decât adulții și au o capacitate mai mică de a elimina toxinele, ceea ce îi face deosebit de susceptibili.
- Femeile însărcinate și fetușii, întrucât expunerea la fumul de tutun pasiv în timpul sarcinii crește riscul de avort spontan, greutate mică la naștere, naștere prematură și probleme de dezvoltare la copil. Substanțele chimice nocive din fum pot afecta creșterea și sănătatea fătului.
- Persoanele cu afecțiuni respiratorii sau cardiovasculare preexistente, adică cele care au deja astm, boli pulmonare cronice, boli de inimă sau alte probleme cardiovasculare sunt mai predispuse la simptome agravate și puseuri frecvente ale bolii atunci când sunt expuse la fumul pasiv.
- Adulții în vârstă și cei cu sistem imunitar slăbit, fiindcă sunt mai predispuși la boli cronice și infecții cauzate sau agravate de expunerea la fumul de tutun pasiv.
Cine Este Mai Afectat, Un Fumător Activ Sau Pasiv?
Fumătorii activi inhalează direct fumul din țigară cu fiecare puf, ceea ce înseamnă o expunere mai mare și mai concentrată la toxinele din tutun. Ei inhalează fumul principal, adică fumul tras direct prin țigară.
Fumătorii pasivi, pe de altă parte, inhalează fumul din jur, care include fumul expirat de fumători și fumul care iese direct de la capătul țigării aprinse. Deși cantitatea de fum este în general mai mică, fumul lateral conține multe substanțe toxice în concentrații chiar mai mari decât fumul principal.
Acest lucru face ca fumătorii pasivi, deși inhalează o cantitate mai mică de fum, să fie aproape la fel de mult afectați de fumul de țigară.
Ce trebuie să știi despre efectele ce manifestă în timp?
Atât fumatul activ, cât și cel pasiv duc la acumularea de substanțe chimice toxice și la daune asupra sănătății în timp. Fumătorii activi acumulează doze mai mari de substanțe nocive, ceea ce duce la riscuri cumulative mai mari de boli pulmonare, cancer și boli cardiovasculare.
Ca fumător pasiv poți, de asemenea, să ai parte de daune cumulative, în special în cazul expunerii cronice sau pe termen lung la fum pasiv în medii închise, cum ar fi locuința personală sau locul de muncă.
Inhalarea continuă a fumului de tutun pasiv crește riscurile și poate avea consecințe grave asupra sănătății de-a lungul anilor, deși de obicei mai mici decât cele cu care se pot confrunta fumătorii activi cu durate similare de expunere.
Când suferă fumătorii pasivi consecințe grave?
Ca fumător pasiv, sănătatea ta poate fi afectată dacă te expui mult și frecvent la fumatul pasiv, mai ales dacă petreci mult timp în spații închise, alături de fumători.
Expunerea este mai periculoasă în perioadele vulnerabile ale vieții, cum ar fi copilăria sau sarcina. De asemenea, la persoanele cu afecțiuni preexistente se pot agrava simptomelor, iar cei cu un risc crescut de boală sunt mai vulnerabili.
Este important de reținut că, în cazuri de expunere intensă și îndelungată, efectele asupra ta ca fumători pasiv pot fi aproape la fel de grave ca în cazul fumătorilor activi. Acestea includ risc crescut de boli de inimă, cancer pulmonar, afecțiuni respiratorii și chiar moarte prematură.
De unde poți cumpăra vape-uri?
Din magazinul nostru online, e-potion.ro, unde găsești mereu o gamă variată de vape-uri de calitate, la prețuri avantajoase.
Cauți control total asupra concentrației de nicotină?
Shot Nicotină e-Potion
Ce Este Fumatul La Mâna A Treia Și Fumatul La Mâna A Patra?
Fumatul la mâna a treia se referă la expunerea la reziduuri chimice toxice care rămân pe suprafețe și în praf mult timp după ce fumul de tutun a dispărut din aer.
Aceste substanțe, denumite și reziduuri de fum învechit, se lipesc de pereți, mobilier, covoare, haine, piele și păr și pot persista ani în interior, fiind greu de îndepărtat.
Te poți expune acestor toxine atingând suprafețe contaminate, inhalând particulele reemise sau ingerând praf ce conține aceste substanțe.
Reziduurile conțin nicotină, substanțe cancerigene, metale grele și alți poluanți toxici, iar în unele cazuri pot reacționa cu alți poluanți interni pentru a forma compuși nocivi noi. Studiile au arătat că aceste reziduuri persistă luni sau ani după ce fumatul a încetat într-o locuință sau mașină, menținând riscurile pentru sănătate, mai ales pentru copii și alte persoane sensibile.
Fumatul la mâna a patra este o formă mai puțin discutată de expunere, care implică transferul și răspândirea acestor toxine de pe obiecte și suprafețe contaminate în alte medii. De exemplu, când muți mobilier sau haine contaminate într-un alt loc sau când aceste reziduuri trec de la o persoană la alta, toxinele pot continua să afecteze chiar și nefumătorii.
Astfel, fumatul la mâna a treia se referă mai mult la reziduurile dintr-un loc fix, iar fumatul la mâna a patra la răspândirea lor continuă dincolo de acel loc. Ambele reprezintă surse persistente de poluare cu toxine din tutun și riscuri pentru sănătate, chiar și după ce fumatul activ a încetat.
Ce daune provoacă fumul la mâna a treia și a patra după ce nu se mai fumează?
Aceste reziduuri pot elibera în continuare substanțe chimice toxice și cancerigene în aer și pe suprafețe. Oamenii, în special copiii, pot absorbi aceste toxine prin contactul cu pielea, respirație și ingestie. Această expunere prelungită poate duce la riscuri pentru sănătate similare cu cele cauzate de fumatul activ și pasiv.
Care Sunt Riscurile Și Efectele Asupra Sănătății Ale Fumatului Pasiv?
Fumatul pasiv prezintă numeroase riscuri semnificative pentru sănătate, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Altfel spus…
- Expunerea pe termen scurt poate provoca iritații și disconfort la nivelul ochilor, nasului, gâtului și plămânilor, precum și dureri de cap, greață și amețeli.
- Crește riscul bolilor coronariene și al accidentului vascular cerebral, prin afectarea mucoasei vaselor de sânge și prin creșterea riscului de coagulare, chiar și după expuneri scurte.
- Crește riscul de boli pulmonare, precum boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), bronșita, pneumonia, astmul și alte infecții respiratorii.
- Persoanele nefumătoare expuse constant au un risc cu 20-30% mai mare de cancer pulmonar și un risc crescut pentru cancerul de sân, de laringe și la nivelul sinusurilor nazale.
- Femeile însărcinate expuse fumatului pasiv sunt predispuse la avort spontan, naștere prematură, greutate scăzută la naștere a copilului și tulburări de dezvoltare la nou-născuți.
Cu riscuri specifice se confruntă nefumătorii care locuiesc cu fumători?
Dacă locuiești cu fumători și ești nefumător, expunerea constantă la fumul de tutun îți poate afecta serios sănătatea. Riscul nu este unul temporar, ci crește pe măsură ce petreci mai mult timp în medii închise unde se fumează.
De aceea, este foarte important să se evite fumatul în interiorul casei pentru a proteja sănătatea tuturor celor din locuință, mai ales a copiilor și a persoanelor vulnerabile. Astfel, menținerea unui mediu fără fum în spațiile interioare ajută la prevenirea problemelor grave de sănătate cauzate de fumatul pasiv.
Alegi doar ingrediente certificate pentru siguranță?
Glicerină Vegetală și Propilen Glicol e-Potion
Cum Afectează Fumatul Pasiv Copiii?
Fumatul pasiv are efecte deosebit de dăunătoare asupra copiilor, deoarece, fiind în creștere curs de dezvoltare, sunt mai vulnerabili la substanțele nocive din fumul de țigară. Spre deosebire de adulți, copiii au sistemul imunitar și plămânii mai puțin dezvoltați, ceea ce face dificilă eliminarea toxinelor din fumul de țigară.
În plus, copiii respiră mult mai rapid – la un sugar frecvența respiratorie este de 30-45 de respirații pe minut, la un copil mic între 20-30 – în timp ce la un adult este 12-18 ori pe minut. Această rată mai mare de respirație crește cantitatea de substanțe nocive absorbite din aer.
Acest fapt face ca fumatul pasiv să aibă efecte extrem de nocive asupra sănătății copiilor, inclusiv asupra dezvoltării plămânilor și a imunității, crescând riscul apariției unor afecțiuni precum atacuri de astm, infecții respiratorii, otite și chiar sindromul morții subite a sugarului (SMSS), o cauză principală de deces în rândul bebelușilor sub un an.
Care sunt efectele asupra sănătății respiratorii la copii?
Inhalarea fumului de tutun de către copii crește semnificativ riscul unor probleme respiratorii serioase, precum…
- atacuri de astm mai frecvente și mai severe
- infecții acute ale căilor respiratorii (bronșita și pneumonia)
- infecții ale urechii și acumularea lichidului la nivelul urechii medii
- tuse persistentă, respirație șuierătoare și dificultăți de respirație
- dezvoltarea întârziată a plămânilor și scăderea funcției pulmonare
Care sunt consecințele pe termen lung în cazul copiilor expuși la fumul de țigară?
În cazul copiilor care cresc alături de cei care fumează, riscul ca ei să devină fumători și să sufere de probleme de sănătate conexe, inclusiv boli de inimă și plămâni, este mai mare.
Care Sunt Persoanele Cel Mai Expuse Riscului Din Cauza Fumatului Pasiv?
Dintre persoanele care se confruntă cu un risc mai mare de probleme de sănătate din cauza expunerii la fumatul pasiv, fac parte…
- copiii, în special cei sub 11 ani
- persoanele cu boli respiratorii precum astmul, bronșita cronică sau emfizemul pulmonar, fie cele cu boli cardiovasculare (de exemplu, boli de inimă, accident vascular cerebral)
- femeile însărcinate
- persoanele care locuiesc în aceeași acasă cu persoane fumătoare
De ce sunt aceste persoane mai vulnerabile?
Aceste persoane sunt mai vulnerabile la efectele fumatului pasiv din mai multe motive importante. În primul rând, organismul copiilor este încă în dezvoltare, ceea ce înseamnă că sistemele lor naturale de detoxifiere sunt mai puțin eficiente, iar țesuturile lor pot fi deteriorate mai ușor de substanțele toxice din fum.
De asemenea, deoarece copiii respiră mai rapid, inhalează o cantitate mai mare de substanțe nocive raportat la greutatea lor.
Pe de altă parte, persoanele cu afecțiuni preexistente au un organism deja slăbit, care nu poate face față în mod eficient stresului suplimentar și toxinelor din fumul de tutun.
Mediul în care trăiesc aceste persoane poate amplifica impactul fumatului pasiv, mai ales dacă locuiesc în spații închise sau comune unde nu sunt aplicate reglementări stricte antifumat, ceea ce crește durata și intensitatea expunerii.
Important de menționat este și faptul că femeile însărcinate sunt deosebit de sensibile, deoarece fătul aflat în dezvoltare poate fi afectat grav de substanțele toxice, ceea ce poate duce la probleme de creștere și la complicații în sarcină. Toți acești factori contribuie la creșterea sensibilității acestor persoane față de efectele dăunătoare ale fumului de tutun pasiv.
Cât De Nociv Este Fumatul Pasiv În Timpul Sarcinii?
Fumul pasiv este foarte periculos pentru femeile însărcinate și bebelușii lor nenăscuți. Atunci când o femeie gravidă inhalează fum pasiv, toxine precum nicotina și monoxidul de carbon ajung în sângele ei și trec prin placentă, afectând direct dezvoltarea fătului. Astfel, crește riscul complicațiilor în sarcină, cum ar fi avortul spontan, nașterea prematură, nașterea copiilor morți și probleme cu placenta care reduc oxigenul și nutrienții pentru făt.
Bebelușii născuți de mame expuse la fum pasiv au mai multe șanse să se nască cu greutate mică, prematur și pot avea malformații congenitale ce afectează creierul, inima și alte organe. Expunerea prenatală este legată și de probleme de comportament și învățare în copilărie, iar riscul de sindrom al morții subite a sugarului (SMSS) este mai mare.
De aceea, este esențial să se creeze și să se mențină un mediu fără fum pe durata sarcinii. Evitarea fumatului activ și pasiv ajută la reducerea riscurilor și la o dezvoltare sănătoasă a fătului.
Totodată, reziduurile de fum de pe haine și suprafețe pot reprezenta un pericol, astfel că este importantă conștientizarea și aplicarea regulilor antifumat pentru protejarea mamei și copilului.
Cauți un vape reîncărcabil de la Elf Bar?
Elf Bar Elfa Pro
Experiența Elf Bar într-un sistem reîncărcabil. Poduri replaceable, baterie durabilă și calitatea de care te-ai obișnuit.
Ce Afecțiuni Sunt Asociate Cu Fumatul Pasiv?
Fumatul pasiv poate provoca probleme grave de sănătate care afectează mai multe sisteme din corp. În primul rând, când vine vorba de sistemul respirator, expunerea la fum crește riscul de astm, bronșită cronică, pneumonie, infecții ale urechii și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). La adulți, fumatul pasiv poate agrava simptomele astmului și reduce funcția pulmonară.
În ceea ce privește sistemul cardiovascular, fumul pasiv afectează vasele de sânge, crescând riscul de boli coronariene, infarct și accident vascular cerebral. Chiar și expuneri scurte pot avea efecte acute, ceea ce înseamnă că nu există un nivel sigur de expunere.
În plus, fumul de tutun conține mii de substanțe chimice, inclusiv peste 70 cancerigene. Fumatul pasiv este o cauză recunoscută a cancerului pulmonar la nefumători și crește riscul pentru cancer de laringe, sân și la sinusurile nazale, după acum am precizat și mai sus. La copii, există o legătură posibilă cu leucemia și limfomul.
Cercetările recente sugerează și legături între fumatul pasiv și probleme de sănătate mintală precum anxietatea, depresia și tulburările cognitive. De asemenea, poate crește riscul de diabet și unele infecții, dar sunt necesare studii suplimentare pentru confirmare.
Nu în ultimul rând, fumul pasiv este periculos și pentru animalele de companie.
Cum Afectează Fumul De Tutun Secundar (Pasiv) Animalele De Companie?
Fumul de tutun conține mii de substanțe chimice nocive, multe dintre ele depunându-se nu doar în aer, ci și pe suprafețe și pe blana animalelor de companie, ducând atât la inhalarea directă, cât și la ingerarea de toxine atunci când animalele se îngrijesc.
Cum afectează fumul de tutun pasiv pisicile, câinii și animalele de companie mici?
Pisicile expuse la fumul de tutun pasiv au un risc crescut de a dezvolta limfom malign, un cancer care afectează sistemul imunitar, dar și carcinom scuamos, un tip agresiv de cancer oral. Pentru că pisicile își ling blana, ele ingeră toxinele depuse pe părul lor, ceea ce poate cauza tumori orale. De asemenea, ele sunt mai predispuse la exacerbări ale astmului și la cancer pulmonar în medii cu fum.
Câinii, expuși la fum, pot avea diferite probleme respiratorii precum bronșită cronică, astm și cancer pulmonar. Riscul de cancer diferă în funcție de forma capului: rasele cu nas lung sunt mai predispuse la cancer nazal, deoarece toxinele din fum se adună în nări, iar cele cu bot scurt au un risc mai mare de cancer pulmonar, pentru că fumul ajunge direct în plămâni, ocolind zona nazală. În plus, câinii pot suferi de infecții oculare și alergii cauzate de fumul pasiv.
Animalele mici de companie, precum păsările, iepurii, cobaii și hamsterii, au sistem respirator sensibil și pot dezvolta pneumonie sau cancer ca urmare a expunerii la fum. Chiar și peștii pot fi afectați de toxinele care se dizolvă în apa acvariului.
De ce ar trebui să țină cont proprietarii de animale de companie care locuiesc cu fumători?
Deoarece animalele de companie își petrec adesea cea mai mare parte a timpului în interior, acestea sunt frecvent expuse fumului de țigară pasiv și terțiar (reziduuri de pe blană și suprafețe). Prevenirea oricărei expuneri este crucială.
Fumătorii ar trebui să fumeze afară, nu în interiorul locuinței pentru a proteja sănătatea animalelor de companie. De asemenea, nu trebuie sub nicio lăsate scrumierele la îndemâna animalelor de companie, pentru a preveni înghițirea mucurilor de țigară de către acestea, întrucât sunt otrăvitoare.
Cauți o țigară electronică de calitate și durabilă?
Vozol Switch Pro
Dispozitiv reincarcabil cu aromă intensă și autonomie mare. Perfect pentru vapatul zilnic fără compromisuri de calitate.
Cât De Multe Daune Provoacă Fumatul Pasiv?
Fumul de tutun secundar provoacă leziuni extinse și grave multiplelor organe și sănătății generale. Acesta conține mii de substanțe chimice nocive care afectează profund sistemele respirator și cardiovascular, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Datele statistice arată că numai în Statele Unite, fumatul pasiv este responsabil pentru aproximativ 34.000 de decese premature anual cauzate de boli de inimă în rândul nefumătorilor și peste 7.300 de decese cauzate de cancer pulmonar.
Adulții expuși la fumul pasiv au un risc cu 25-30% mai mare de a dezvolta boli coronariene și un risc cu 20-30% mai mare de cancer pulmonar în comparație cu cei neexpuși. Acest risc crește odată cu nivelul și durata expunerii.
În România, utilizarea tutunului afectează aproximativ 27,5% din populație, iar în anul 2021, tutunul a fost responsabil pentru aproximativ 29.500 de decese, echivalentul a 17,1% din totalul deceselor.
Dintre acestea, 4.900 de decese sunt atribuite expunerii la fumul de tutun pasiv. Cele mai frecvente cauze de deces asociate cu tutunul sunt bolile ischemice ale inimii, accidentul vascular cerebral, cancerul pulmonar și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC).
De exemplu, fumatul a fost responsabil pentru 13,8% din toate decesele cauzate de boli ischemice ale inimii și pentru 87,5% din decesele cauzate de cancer pulmonar.
La nivelul Uniunii Europene, se estimează că aproximativ 31% din populație este expusă la fumat pasiv în locuință, locul de muncă, în spații publice sau în alte medii sociale. Expunerea la fumul de tutun este responsabilă pentru circa 9% din toate cazurile de boli cardiovasculare și peste 2% din decesele cauzate de aceste boli în Europa.
La nivel global, fumatul pasiv contribuie la aproximativ 600.000 de decese premature anual, copiii reprezentând 28% din aceste decese, iar femeile aproximativ 47%.
Organizația Mondială a Sănătății estimează că fumatul pasiv duce la pierderea a milioane de ani de viață din cauza bolilor care afectează capacitatea oamenilor de a trăi sănătos și activ. Printre aceste boli se numără infecțiile grave ale căilor respiratorii, astmul și bolile de inimă cauzate de îngustarea vaselor de sânge. Aceste probleme duc la o reducere semnificativă a calității vieții și a duratei acesteia, afectând milioane de persoane în fiecare an.
Îmbucurător este faptul că implementarea legislației anti-fumat în spațiile publice a dus la reduceri semnificative ale expunerii nefumătorilor la fumul de tutun.
De exemplu, un studiu realizat în Pueblo, Colorado, a constatat o scădere de 27% a internărilor pentru atacuri de cord în urma reglementărilor antifumat, în timp ce în Helena, Montana, s-a observat o scădere de 40% în perioada de aplicare a ordonanței.
De asemenea, cercetările au indicat o scădere de 82% a biomarkerilor expunerii la fum în Germania în ultimele decenii.
Cum Te Poți Proteja Pe Tine Și Pe Ceilalți De Fumatul Pasiv?
Protejarea ta și a celorlalți de fumul pasiv implică luarea unor măsuri deliberate și practice, deoarece chiar și o expunere scurtă la fumul de tutun poate provoca daune semnificative sănătății. Cea mai eficientă modalitate de a evita expunerea este crearea și menținerea unor medii fără fum, atât acasă, cât și în spațiile publice.
Printre măsurile practice pentru a proteja pe toată lumea se numără insistarea asupra unei reguli stricte de interzicere a fumatului în interior, încurajarea fumătorilor să fumeze afară, departe de ferestre și uși, și solicitarea vizitatorilor să respecte politicile antifumat.
Este important să înțelegem că deschiderea ferestrelor sau utilizarea ventilatoarelor, a aparatelor de aer condiționat sau a purificatoarelor de aer, nu elimină eficient fumatul pasiv.
Fumul persistă în aer și poate călători prin sistemele de ventilație, crăpături și uși deschise, putând contamina întreg spațiul interior chiar și la ore după ce fumatul s-a oprit.
Este foarte important să existe spații publice și comune unde fumatul să fie interzis, deoarece aceste locuri sunt frecventate pe durate lungi de timp, în special de copii, care sunt cei mai sensibili la efectele nocive ale fumului. Astfel, prin menținerea unor zone fără fum se protejează sănătatea tuturor, în special a celor vulnerabili.
În plus, îndepărtarea scrumierelor și curățarea țesăturilor și a suprafețelor ajută la reducerea reziduurilor de fum de țigară, care prezintă, de asemenea, riscuri pentru sănătate.
Întrebări Frecvente Despre Fumatul Pasiv
-
Cum Ne Afectează Fumatul Pasiv?
Fumatul pasiv ne expune la mii de substanțe chimice nocive care ne irită și ne afectează ochii, nasul, gâtul și plămânii, provocând simptome precum tuse, dureri de cap și dificultăți de respirație.
Expunerea continuă crește riscul de boli grave, cum ar fi cancerul pulmonar, bolile de inimă, accidentul vascular cerebral, astmul și bronșita. Copiii sunt deosebit de vulnerabili din cauza plămânilor și a sistemului lor imunitar în curs de dezvoltare, confruntându-se cu riscuri mai mari de infecții respiratorii, atacuri de astm, infecții ale urechii și sindromul morții subite a sugarului (SMSS).
Pentru adulții nefumători, fumul pasiv crește riscul de cancer pulmonar cu 20-30% și riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral cu 25-30%. Expunerea în timpul sarcinii poate provoca avort spontan, naștere prematură și greutate mică la naștere.
Nu există un nivel sigur de expunere; chiar și un contact scurt dăunează vaselor de sânge și crește riscurile pentru sănătate pe termen lung. Crearea unor medii fără fum acasă, în mașini și în locurile publice este esențială pentru protejarea sănătății.
-
Te Poți Îmbolnăvi De Cancer Din Cauza Fumatului Pasiv?
Da, fumul de tutun poate cauza cancer. Acesta conține mii de substanțe chimice nocive, inclusiv aproximativ 70 de substanțe cancerigene cunoscute și este clasificat drept cancerigen uman de către principalele agenții de sănătate.
